not so oldies, but so goldies (1)

Anunțuri

10 gânduri despre „not so oldies, but so goldies (1)

  1. Iosif, nu esti bătrân, era un zâmbet de jupâniță veselă în replica mea (daca scriam Mulțămim dumneavoastră, boierule – asa cum am vrut spontan sa scriu, ce replica mai dădeai ?:)
    noroc că uneori mai si sterg ce mâzgălesc spontan, din prima :).

    no, amu îți intorc darul cu una din preferatele mele…din copilărie.
    tot de-atunci iubesc Muntele si Verdele si o scriu simplu, asa cum simt.

    Apreciază

  2. M-ai dat gata cu asta. A fost acolo, într-o anume perioadă a vieții.
    *
    “Si brusc am inteles ca fara tine
    Nici eu in toate mintile nu sunt,
    Sa fug si sa ma-ntorc aici imi vine,
    Sa nu-mi mai aflu locul pe pamant.

    Atat de grabnic mi-ai intrat in sange,
    Atat de mult traiesti in sinea mea,
    Incat si zgariindu-ma as plange,
    Temandu-ma ca-n stropi te pierd cumva.

    Nu este primavara nicaierea,
    Cu muguri morti paltonul ti-l inchei.
    Cu fierea primaverii caut mierea,
    Iar tu existi, iubito-n locul ei.

    Si brusc am inteles ca fara tine,
    Eu insumi mor si nu pot invia,
    Desi am fost nascut, cum stii prea bine,
    Ca sa te apar si-mpotriva ta!”
    (Adrian Paunescu)

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s