santagostinică

1. Noaptea

nu m-a crezut

*
din oglindă urlă târnacoape
zice el bărbăteşte
îţi urlu tăceri la schimb
zic eu
sparge-le
sunt aproape gata

*
mi-am pus căştile pe urechi şi-am început a legăna subţire
lumea mea
îi zice free dreaming
mărunţiş de dat
mărunţiş de luat
ochii prin buzunare clipesc a somn
de frumoasă

tentează a naibii zborul
şi zgârii de fiecare dată plumbul
când mă privesc dinafară
ascunsă-n sticlă

*
un sunet îngust sângerează
înăuntru
o pasăre-şi face cuib prea târziu

imponderal
de-o parte şi de alta cresc ore
în oglindă solstiţiul iernii mele
fără ferestre

e-aproape

2. Apa

casa deasupra apelor omul deasupra cerului
pe sub piele valuri visul recele viu
sticla aburită e frig afară, mamă, e cald înăuntru
se plânge fără sunet amortizare tic tac tic tac tic tac

rotund muntele cuib vulturul fără pui
pe fundul cuibului urmele făcutului
urmele paşilor pe apă
urmele bărbatului în femeie
urmele înainte-lui şi după-lui

sub oglindă o monedă ascunsă
din dragoste

3. Anima

desprinde-mă spirite
ce grave sunt cuvintele astăzi
viaţă secundă gest mască

îţi privesc timpul pe dos
aproximez un zâmbet prin contrast alb-negru
umbra ta de acum pe conturul orei ce vine

si te re-văd
diformă îmbrăc o haină prea strâmtă
tot repetând că abaterile sunt mofturi spontane ale iubirii

trăiesc nicicând identică cu mine însămi

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s