rugăciunea tango(l)ului de logodnă

tatăl nostru carele uneori din ceruri cred că ești surd sau doară te faci că nu m-auzi,ocupat cu celestele epuizantele treburi sfinte

sau mai bine mă dau bine pe lânga înger-îngerașul meu ce mi te-a dat tatăl – de la primul paragraf – fă rogu-te puțin fâl-fâl din aripioare și mișcă un pic
măcar un pic
lumile astea incremenite
junk yards with junk-words
norișori deșeuri reciclabile lacrimi colectate selectiv în găletușe distincte
una-blondă-una-cu-picioare-lungi și minte scurtă-una-de-suflet-una-de-minte
și tot așa (numărul variază în funcție de necesitățile unui ego diform oarecare
eminamente masculin)

și totuși
cu revolta, ce fac, îngere, cu furia asta ce m-a-nghițit balenă
flămândă-n închisoarea tăcerii
în care stau de-atâta timp și nu pot evada până la capăt mereu mă întorci de pe la omușor
de pe la jumătatea drumului ba că el ba că ea

ba că poate-poate

ori mie mi-e foame, îngere, și mi-e sete
și alte nevoi
de înalt

învață-mă , doamne, cum să mă rog, miluiește-mă pe mine, păcătoasa, acum și-n toate zilele și fă-mă surdă – după chipul și asemănarea ta – la cei care-ți iau cuvântul și-l fac harcea-parcea, la egocentriste ce-aștern ambițioase si sigure pe ele aberații de vitrină de plastic rudimentar,
ferește-mă, doamne, ca-n calea mea cea de toate zilele să trosnească bolizi de truisme ordinare, conduse de ființe ciudate cu lanțuri groase lucios-zgomotos atârnate de grumaz de suflet
orgoliul
invidia
prostia

ajuta-mă, doamne, să-mi ascund inima de acela care pune stigmate pe ea cu scobitoarea când stă c-o halbă de bere și-o portie de mici în față, cu buzele unsuroase bălăngănindu-se ușor pe scaun sub privirile aprobatoare ale lui mimișor, femeia-silicon de lângă el,
ferește-mă de-acest gânditor ce meditează plescăind zgomotos din citate la condițiile mizere în care sunt mulse vacile, se jumulesc găinile, se fut mâțele, după care mai soarbe câte-o gură de bere – la care se-ncruntă – semn că-n mintea lui se petrece ceva profund, apără-mă, doamne, de el, căci are și-o agendă pătată pe-alocuri de grăsimea de pe degete în care noteaza idei „eu mănânc acum dar mănânc un animal sau, cine știe, mai multe – în principiu e vită cu porc dar poate fi vită cu porc cu oaie și câine – așadar la baza existenței mele se află, iată, alte vieți care se jertfesc special pentru mine – iar dacă nu se jertfesc conștient are altcineva grijă de asta – ihimmm – viața e bolovanul care sisifizează estetica !- exclamă – timp în care golește și halba cu un râgâit zgomotos și toate astea, doamne, în aplauzele lui mimișor, care la rându-i are și ea o agendă în care notează cum doarme, se plimbă, mănâncă și se pișă – pardon, iartă-mă, doamne – urinează cuvinte pe care le dă din belșug cu parfum de trandafir d-ăla bulgăresc ce mirare că e ce mirare că nu-i
nimeni ca ea pe nicăieri unikkata

si mi-e foame, doamne, si mi-e sete
si alte nevoi
de înalt

apără-mă,doamne, orbește-mă surzește-mă

evadează-mă
în numele tatălui, al fiului și-al sfântului duh
amin

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s